Axiologia dreptului - Filosofia Dreptului

Extras din document

1. Originea şi geneza axiologiei. 2. Sistemul de valori şi funcţionalitatea lui. 3. Specificul valorilor juridice. Libertatea din perspectiva juridicităţii. I. Originea şi geneza axiologiei Axiologia este disciplina filosofică care se ocupă cu studiul valorilor. Deşi studiul valorilor este vechi, începuturile sale datînd din perioada antichităţii (îndeosebi în filosofia lui Platon şi Aristotel), constituirea axiologiei ca teorie generală a valorilor se datorează filosofului german Lotze şi reprezentanţilor şcolii de la Baden – Windelband şi Rickert. În axiologie problema de bază constă în precizarea naturii, originii, genezei şi funcţiei valorilor. Aceasta a constituit criteriul de diferenţiere între mai multe concepţii cu privire la statutul valorilor: 1. concepţia obiectivă autonomistă – susţine că valorile sunt entităţi distincte de lumea reală, existînd în afara societăţii, într-o lume supranaturală. Neavînd o existenţă reală, valorile nu se nasc şi nu mor, ele sunt a priori şi eterne, atemporale şi aspaţiale. Ele există independent de om şi omenire şi reiese dintr-o valoare supremă, care este Divinitatea – Platon, Hartmann, Husserl, Windelband, Rickert, Senne etc.; 2. concepţia subiectivă psihologică – consideră că valorile sunt instituiri subiective ale conştiinţei individului. Individul este sursa valorilor, fiind cel care „a pus valori în lucruri”, prin voinţa sa (Nietzsche). La originea valorii stă voinţa individuală care generează valoarea. Fiecare individ îşi creează propriile sale valori şi îşi constituie propriul său sistem de valori după care acţionează în cadrul societăţii – Descartes, Hobbes, Spinoza, Sartre, Lipps etc.; ...