Conspect la Dreptul international (5 teme) - Drept International

Extras din document

Tema 1 Oamenii dicteaza statului iar statului ii dicteaza alte state State auto-proclamate 60- state. -Semnele si particularitatile dr. intern public in raport cu cel national. Dr. național public Dr. internațional public 1. Obiectul rapoartelor juridice care apar în interiorul unui stat privind reglementarea bunurilor material și namateriale. Subiecții de nivel 1: - cetățenii, bipatrizii, apatrizii. -persoanele juridice începînd de la stat pînă la instituțiile statului. - persoana juridică privată sau de stat cu elemente de străinătate. Statul este unica entitate juridică internationlă suverană. 1. Izvoarele • acte normative • Legi • Actele presedintului • Institutiilor, ministerelor • Actele administrative publice locale • Precedentul judiciar 2. În dreptul national normele de drept se formeaza direct prin referenfum Indirect prin reprezentanții săi 3. Se aplică constrîngerea pentru nerespectarea normelor, în fiecare stat există organe de ocrotire a normelor de drept. 4. Formele de răspundere juridic: -constituțională - principal -administrativă -civilă -penală -disciplinară 1. Obiectul raportului juridic internațional și în primul rînd raporturle interstatale. 2. Subiecții de nivel 1: • Statele suverane • Organizațiile internationale interguvernamentale (in jur de 460) • Popoarele care luptă pentru eliberarea națională (poporul palestenian) • Formațiunile de tip statal a) Vaticanul b) Ordinul cavalerilor din Malta Subiecții de nivelul 2: • Persoanele fizice – subiecți speciali a dreptului inernațional penal și răspunderii internaționale penale • Statele autoproclamate, nerecunoscute, dar care au un cuvînt de stat. • Organizații internaționale nonguvernamentale _ Crucea Rosie; Green Peace etc. • Marile corporații transnaționale(Gazprom). 3. Izvoarele • Tratatele internaționale (accord de voință semnat între un stat sau mai multe state) 4. În dreptul internațional statele cu mici exceptii crează norme de drept intern. Printr-un accord de voință juridic, politic, liber exprimat prin drepturi și obligațiuni reciproce, în caz de necesitate răspunderea. 5. Constrîngerea este aplicată de însași subiecții dreptului internațional public, dar există și instanțe de judecată internaționale, însă caracterul hotaririlor acestor judecăți este facultativ, complementar. 6. 2 forme de răspundere: 1) Răspunderea politică 2) Materială.