Procedura legislativa ordinara in UE - Drept Institutional al Uniunii Europene

Extras din document

Procedura de codecizie a fost introdusă prin Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană (1992) şi a fost extinsă şi eficientizată prin Tratatul de la Amsterdam (1999). Prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, procedura legislativă ordinară a devenit principala procedură legislativă a sistemului decizional al UE. Procedura legislativă ordinară acordă astfel aceeaşi importanţă Parlamentului şi Consiliului Uniunii Europene într-o gamă largă de domenii (de exemplu: guvernanţă economică, imigrare, energie, transport, mediu şi protecţia consumatorilor). Marea majoritate a legilor europene sunt adoptate în comun de către Parlamentul European şi Consiliu. Comisia trimite propunerea sa Parlamentului şi Consiliului. • Aceste instituţii o examinează şi o discută în două lecturi succesive. • Dacă nu ajung la un acord după a doua lectură, propunerea este transmisă unui Comitet de conciliere format dintr-un număr egal de reprezentanţi ai Consiliului şi ai Parlamentului. • Reprezentanţii Comisiei asistă, de asemenea, la întrunirile Comitetului de conciliere şi participă la discuţii. • Odată ce Comitetul ajunge la un acord, textul convenit este trimis Parlamentului şi Consiliului pentru o a treia lectură, astfel încât acesta să poată fi adoptat în final ca text legislativ. • Acordul final al celor două instituţii este indispensabil pentru adoptarea textului. • Chiar şi în cazul în care comitetul de conciliere ajunge la un acord asupra unui proiect comun, Parlamentul poate respinge actul propus cu majoritatea voturilor exprimate. ...