Testamentul international este o forma noua de testament - Drept Civil

Extras din document

Testamentul international este o forma noua de testament. In esenta, este vorba de o forma simplificata de testament mistic (secret). Denumirea de „international” a acestui testament este intr-un anumit sens inselatoare, caci utilizarea acestei forme de testament nu implica in nici un fel ca succesiunea la care se refera sa contina elemente de extraneitate (strain testand in alta tara, bunuri situate in tari diferite etc.), fiind posibil ca testamentul sa priveasca o succesiune eminamente interna (lipsita de elemente de extraneitate) . Pe de alta parte, utilizarea acestei forme de testament nu este obligatorie in cazul succesiunilor cu elemente de extraneitate . Ea poate fi asadar aleasa in ordinea strict interna si ocolita in ordinea internationala, denumirea privind „nu atat circumstantele testamentului, ci sursele regulilor (o conventie internationala) definind acest testament si aceasta forma” . Dezideratul acestei reglementari este foarte simplu si rezulta chiar din preambulul Conventiei de la Washington, unde se arata ca aceasta a fost adoptata „pentru a asigura intr-o mai mare masura respectul actelor de ultima vointa prin stabilirea unei forme suplimentare de testament (… ) a carei intrebuintare va reduce necesitatea cercetarii legii aplicabile”. Realizarea acestui deziderat presupune insa ratificarea Conventiei de un numar cat mai mare de state. Formalitatile cerute de legea uniforma. Fiind o forma simplificata de testament mistic (secret), testamentul internatioanl parcurge doua faze de elaborare: faza redactarii (1°) si faza prezentarii unei autoritati (2°). 1°) Faza redactarii. Testamentul trebuie sa fie redactat in scris, fie de catre testator, fie de catre o alta persoana, in orice limba, fie cu mana, fie cu mijloae mecanice (art. 3 din Legea uniforma). Daca testamentul are mai multe foi, acestea trebuie sa fie numerotate (art. 6.2 din Legea uniforma). 2°) Faza prezentarii testamentului persoanei abilitate. Testatorul trebuie sa declare inaintea a doi martori si a unei persoane abilitate a instrumenta ca documentul, a carui substanta nu este tinut sa il divulge, este testamentul sau si ca ii cunoaste continutul (art. 4 din Legea unifirma). Franta a desemnat ca persoane abilitate a instrumenta notarii publici, pe teritoriul tarii, si agentii diplomatici si consulari in strainatate. In ceea ce ii priveste pe martori, acestia trebuie sa intruneasca conditiile cerute de legea in temeiul careia a fost desemnata persoana abilitata sa instrumenteze testamentul, calitatea de strain neconstituind un obstacol pentru aceasta (art. V din Conventie). Testatorul trebuie sa semneze testamentul in prezenta persoanei abilitate si a martorilor sau, daca l-a semnat inainte, sa recunoasca si sa confirme ca semnatura ii apartine.