Delicventa - Delicventa Juvenila

Extras din document

Noţiuni introductive 1. Importanţa pe care o conferim acestui studiu nu rezidă în scopul de informaţie psihologică, sociologică sau axiologică asupra problematicii personalităţii în contextul ştiinţelor contemporane despre om. Justificarea reală rezultă din faptul că într-o viziune strict ştiinţifică asupra temei noastre – desigur de factură interdisciplinară – personalitatea umană este locul de confluenţă a tuturor disciplinelor care concură la rezolvarea problemei infracţionalităţii juvenile. Acest adevăr nu are numai o legitimitate teoretică, ci din contră îşi revendică poziţia de cheie de boltă, a complexului proces de reeducare, recuperare şi integrare socio-profesională a delincventului minor . 2. Problematica personalităţii umane abordată multidisciplinar cunoaşte azi un interes deosebit în cercetările teoretice şi aplicative din numeroase domenii ştiinţifice şi practice, inclusiv în ce priveşte personalitatea minorului infractor. O vastă literatură de specialitate relevă convingător eforturile care se fac în acest domeniu spre înţelegerea cât mai profundă şi mai cuprinzătoare a comportamentului antisocial la minor. Ideea după care nu ne preocupă infractorul, ci omul - în esenţă personalitatea acestuia supusă transformării în scopul recuperării acelui care a încălcat legile pentru a fi redat societăţii ca element util – devine vitală în cazul delincvenţilor minori care – aflându-se încă în faza de formare – sunt mult mai receptivi, mai sensibili la acţiunile factorilor de mediu social, ceea ce sporeşte şi accelerează şansele de influenţare pozitivă a evoluţiei personalităţii acestora şi implicit a comportamentului lor moral şi social. În aceeaşi măsură pot avea influenţă experienţele negative cu repercusiuni uneori destul de târzii. În esenţă ambele aspecte întăresc ideea că trebuie să ne preocupe mai mult ceea ce va deveni minorul (viitorul lui) decât ceea ce acesta a făcut (faptele comise).