1.1. Esenţa economică a asigurărilor, tipurile şi funcţiile acestora Asigurarea reprezintă una dintre cele mai vechi categorii ale relaţiilor publice de producţie. Sensul iniţial al asigurării este legat de cuvântul „frică”. Expresia „asigurare” uneori se foloseşte cu sensul de susţinere într-o afacere, garanţia succesului într-un anumit domeniu etc. La momentul actual, acest termen tot mai des se foloseşte în calitate de instrument de protecţie a intereselor patrimoniale ale persoanelor fizice şi juridice. Formele iniţiale ale asigurării au apărut în antichitate. Încă din epoca orânduirii sclavagiste proprietarii de avere şi robi foloseau asigurarea ca metodă de protecţie împotriva forţelor naturii, a pierderilor în urma tâlhăriilor şi altor evenimente neprevăzute. Cele mai vechi reguli ale asigurării sunt descrise în una din cărţile lui Talmud. Dacă unul dintre ciobani îşi pierdea animalul, Talmud ordona altor ciobani să-i dea în schimb alt măgar, dar în nici un caz bani. Astfel, încă de atunci a fost elaborat principiul de bază: asigurarea este doar o protecţie contra riscului şi în nici un caz nu poate servi drept bază pentru îmbogăţire.
Comentariul tau va fi primul
Curs: Noţiuni generale privind activitatea de asigurări Obiect: Contabilitatea in Asigurari