Teme test mru 2 - Baiesu

Extras din document

7.1. Locul şi rolul motivaţiei în dinamica resurselor umane Prin motivaţie înţelegem suma energiilor interne şi externe care iniţiază şi dirijează comportamentul spre un scop care, o dată atins, conduce spre satisfacerea unei anumite necesităţi. Precizări: • Condiţiile interne care au un rol principal în motivare nu pot fi observate şi nu pot fi izolate când se analizează un comportament. Se poate spune că se analizează rezultatul motivării şi nu motivarea în sine. De exemplu, nu surprindem trebuinţa de securitate, ci nevoia fiecărui om de a fi acceptat. • Rezultatul motivării este întotdeauna acţiunea. Oamenii răspund la nevoile lor interne prin activităţi care vizează atingerea obiectivelor pe care ei le cred generatoare de satisfacţii. De aici vine ideea că în spatele oricărei acţiuni umane există o motivaţie. • Motivaţia este un factor important în determinarea comportamentului, dar nu este singurul. Mai există şi influenţe de natura biologică (instinctuală), de natură socială, culturală, organizaţională. Într-un comportament nu există doar motivaţie, ci şi alte determinări. Pentru a se identifica substratul psihologic al unui comportament, în plan teoretic, se pun întrebări de genul: „Cum poţi să-i determini pe oameni să facă ceea ce doreşti?" „De ce A munceşte mai mult ca В în aceleaşi condiţii de viaţă şi muncă?" Astfel de întrebări apar frecvent, iar unii specialişti se orientează direct spre acţiunile motivaţiei ca fiind singurul izvor al tuturor conduitelor umane. Alţi specialişti, mai ales cei contemporani, arată faptul că motivaţia nu este autonomă, ci ea interrelationează cu multe alte variabile: personalitatea, experienţa, influenţele grupului, comportamentele parentale sau condiţiile sociale. Acest ultim punct de vedere este cel mai realist. Argument: Exemplu: Un angajat vrea să promoveze şi va încerca să obţină perfor- manţe în domeniu.