Mişcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească - Astronomie

Extras din document

Dacă notăm pe orizont punctele unde răsare şi apune Soarele, vom constata că, spre deosebire de stele, aceste puncte nu sunt fixe. Prin urmare Soarele se mişcă faţă de stele. Să determinăm în fiecare zi, timp de un an, la miezul zilei, coordonatele ecuatoriale ale centrului Soarelui. Soarele fiind văzut ca un disc circular cu diametrul de aproximativ 0,5 grade, măsurăm poziţiile marginilor lui opuse şi facem media lor, după ce în prealabil am acoperit ocularul cu un filtru din sticlă neagră pentru a ne apăra de lumina prea puternică a Soarelui. Aşezând aceste poziţii pe o sferă pe care au fost reprezentate constelaţiile, constatăm următoarele: - Soarele descrie pe sfera cerească un cerc mare numit ecliptică, înclinată faţă de ecuator cu 23o27’. - Această mişcare anuală aparentă a Soarelui este aproape uniformă şi are loc în sens direct. Perioada acestei mişcări se numeşte an sideral: este intervalul de timp care separă cele două întâlniri consecutive ale Soarelui cu o aceeaşi stea de pe ecliptică. Observăm că ecliptica trece prin 12 constelaţii, care ocupă în jurul acesteia o fâşie largă de 9o de o parte şi de alta a ei, numită zodiac(majoritatea acestor constelaţii au nume de animale). Aceste constelaţii numite zodiacale, sunt: Berbecul, Taurul, Gemenii, Racul, Leul, Fecioara, Balanţa, Scorpionul, Săgetătorul, Capricornul, Vărsătorul, Peştii. ...